Cererea de transport feroviar (măsurat în km călătoriți per pasager), în România, este de 2 până la 3 ori mai scăzută, comparative cu alte țări. Media Uniunii Europene este de 650km/pasager/an, întimp ce indicatorul echivalent pentru România este cu 66% mai scăzut.

Lungimea totală a rețelei feroviare din România se ridică la 10.818 km. Comparativ cu alte țări aflate la un nivel similar de resurse feroviare, per capita, rata utilizării căilor ferate în România este scăzută. Din punct de vedere al densității per populație, România este peste medie, însă este sub medie din punct de vedere al densității spațiale.

Tabelul 1. Densitatea rețelei feroviare și lungimea totală

sursa: Eurostat

Compania noastră oferă organizațiilor consultanță pe probleme critice și complexe privind proiectele feroviare, personalul nostru aplicând abilități specializate, o profundă înțelegere a aspectelor tehnice și o extinsă capacitate de consiliere pentru a obține rezultate optime.

Politicile, strategiile de adaptare și măsurile de diminuarea riscurilor pentru navigarea pe uscat sau maritimă sunt importante pentru planurile de dezvoltare a infrastructurii oricărei țări.

În prezent, România se situează pe locul doi în Uniunea Europeană (a se vedea tabelul de mai jos), în ceea ce privește proporția de mărfuri totale transferate pe cale fluvială, având în vedere poziția sa față de fluviul Dunărea. Spre deosebire de Olanda, care are aproximativ aceeași poziție față de Rin, României îi lipsesc structurile moderne.

Procentul de mărfuri transferate pe cale feroviară în 2011.

Constanța este cel mai mare port din România cu acces la Marea Neagră, găzduind cel mai mare port de containere la Marea Neagră și fiind amplasat strategic pentru a furniza traficul de mărfuri  către zonele vizate din Europa. În 2011 în România au fost transportate peste 318 milioane de tone de mărfuri. Segmentele de piață au inclus atât transportul maritim (12%) cât și cel pe uscat (9%). Nivelul de containerizare a mărfurilor transportate în România este de aproximativ 4%. Deși este un nivel scăzut, planurile pentru următorii 20 de ani includ creșterea acestui nivel la cel al țărilor vest europene, care este de aproximativ 12%.

Best Procurement este echipată să ofere consultanță amplă, servicii de inginerie, contract si management de program societăților care dezvolta proiecte de infrastructura portuară & fluvială.

Transportul aerian global este preconizat să crească pe termen lung până în 2030 cu 5% anual. Pe măsură ce traficul crește, transportul aerian trebuie, de asemenea, să ofere o conectivitate internațională sigură și securizată.

România are un total de 21 aeroporturi, însă 7 dintre ele nu deservesc în prezent zboruri comerciale. Dezvoltarea infrastructurii transportului aerian în România tinde să asigure un transport rapid către București și către alte centre regionale.

Comparativ cu piața de transport aerian al altor membre ale Uniunii Europene, România se plasează mult sub medie, în special când comparația se face la numărul de locuitori, după cum se ilustrează în tabelul de mai jos.

În orice caz, infrastructura de transport aerian a României este încă preferată pe distanțe lungi, având în vedere rețeaua de autostrăzi încă în curs de dezvoltare și drumurile naționale cu restricție de viteză. În același timp, până în 2020 se estimează o creștere a numărului de pasageri care să prefere transportul aerian, de până la 19,97 milioane / an.

Personalul nostru de specialiști oferă o arie largă de expertiză pentru a răspunde nevoilor individuale ale societății pentru o largă varietate de proiecte de construcții de aeroporturi.

Apa nu este numai o resursă vitală pentru orice țară și o resursă indispensabilă pentru economie, ci joacă și un rol fundamental în ciclul de reglare a climatului. Managementul și protejarea resurselor de apă, a ecosistemelor de apă dulce și sărată, și a apei potabile este, deci una dintre punctele cheie ale protecției de mediu.

În Uniunea Europeană procentul populației conectate la sisteme secundare de tratarea apei a crescut gradual în ultimii 10 ani. În orice caz, în ceea ce privește România, această cifră rămâne relativ scăzută la acest moment (a se vedea tabelul de mai jos), comparativ cu media Uniunii Europene, și sunt planificate programe precum Fondurile Structurale ale Uniunii Europene Funds pentru anii următori.

Expertiza noastră variază de la reabilitarea de conducte și furnizarea de apă la lucrări mai complexe, precum tratarea apei reziduale și managementul apei pluviale.

Totalurile deșeurilor municipale variază considerabil, de la 747 kg per capita în Danemarca la valoarea foarte scăzută de 272 kg per capita în România, pentru anul 2013. Aceste variații reflectă diferențele în tendințele de consum și în situația economică, însă depind și de modul de colectare și administrare a deșeurilor municipale.

În anii următori România s-a angajat să respecte standardele Uniunii Europene privind reciclarea deșeurilor municipale și închiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Programul European de Fonduri Structurale cere ca restul de 148 depozite de deșeuri neconforme să fie închise sau reabilitate și ca un minim de 50% din deșeurile municipale să fie reciclate până în 2020.  După cum se ilustrează în tabelul de mai jos, tratarea deșeurilor în România este în prezent foarte scăzută comparativ cu media europeană, majoritatea deșeurilor fiind depozitate în gropi de gunoi.

sursa: Eurostat

Având expertiză în reabilitarea depozitelor de deșeuri și închiderea depozitelor de deșeuri neconforme, precum și în alte proiecte de protecția mediului, echipa noastră vă poate ajuta să dezvoltați și să administrați proiecte de mediu.